Cu flori la statuia lui Eminescu. De Ziua Culturii Naționale
Pe 15 ianuarie, de ziua de naștere a lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), devenită prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 Zi a Culturii Naționale, la „marginea mării“, la Constanța, au loc „mici“ gesturi simbolice, care atrag atenția, considerate fiind de mulți bizare sau doar desuete: se depun câteva flori la grupul statuar din bronz de pe faleza Cazinoului, realizat de Oscar Han și inaugurat la 15 august 1934, ce-l înfățișează pe „Luceafăr“, alături pe muza sa (Calliope, Erato, Elegia sau, după unii, Veronica Micle).
Până nu demult acest gest simbolic de aducere aminte era făcut cu regularitate, de două ori pe an, iarna, pe ger, și vara, pe caniculă, pe 15 ianuarie și 15 iunie, în ultimii ani discret, de regretatul om de cultură Constantin Lămureanu (21 martie 1949 – 14 octombrie 2017), un fel de Don Quijote al spațiului tomitan, poet, editor și sociolog, și de tinerii îndăgostiți de poezie și de frumos pe care îi adunase în jurul său.
Gestul său simbolic, dar de normalitate într-o țară care știe (sau ar trebui) să-și cinstească valorile, este dus mai departe de un alt om de cultură al Constanței, Dorin Popescu, diplomat, analist politic, expert în geopolitică, eseist și cadru universitar, care, prin asociația pe care o conduce, Casa Mării Negre / Black Sea House Constanța, lansează o invitație publică către toți constănțenii: să vină cu o floare la statuia lui Eminescu, pe 15 ianuarie.
Întâlnire publică este anunțată de la ora 10.00, în fața bustului lui Mihai Eminescu de pe faleza Cazinoului Constanța. Invitația de a-l cinsti pe cel care în poezia testamentară „Mai un singur dor“ își dorea să doarmă somnul de veci „la marginea mării“ le este adresată atât „simplilor“ constănțeni, cât și autorităților și instituțiilor publice locale. Depunerea de flori va fi urmată de un scurt moment poetic.
Flori și poezie și la statuia lui Ovidius
După aceea, cei prezenți se vor îndrepta către statuia primului mare poet de pe meleagurile pontice, Publius Ovidius Naso, al cărui mormânt se află pe tărâm tomitan, chiar dacă nu aceasta i-a fost voia. Și în fața acestei statui, care este reprezentativă pentru spațiul tomitan, operă în bronz a lui Ettore Ferrari, dezvelită la 18/30 august 1887, se vor depune flori, începând cu ora 10.30. Momentul va fi urmat de un recital liric.
„Există forme evoluate de viață culturală la Tomis?“
Ziua Culturii Naționale va continua la Constanța la ora 12.00, atunci când, la sediul Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House (bd. Mamaia nr. 203, et 4, birou 7, vizavi de sediul ANAF), va avea loc ediția a doua a mesei rotunde informale cu tema „Există forme evoluate de viață culturală la Tomis? Este conectată Cetatea tomitană la proiectele culturale majore din România?“.
„Prea puține lucruri, în România de astăzi, ne mai amintesc de cultură. Prea puține cărți se mai deschid în biblioteci, prea puține poezii se mai scriu, tinerii cresc departe de chemările ei de sirenă. Temerea noastră profundă este că noile generații au pierdut aspirația pentru cultură ca model posibil al lumii. Temerea noastră secundară este că Tomisul, oraș al lui Ovidius, oraș al mării și al poeziei, produce forme anemice de cultură“, spune Dorin Popescu în invitația sa de a cinsti poezie, de a-i cinsti pe Eminescu și pe Ovidius.
Iată și alte teme de reflecție lansate de Dorin Popescu cu acest prilej, care se vor regăsi și în dezbaterea pe care o organizează:
„La Tomis, comunitatea culturală locală nu și-a creat tabieturi de conduită cu această ocazie. Nu există manifestări cultural-artistice de referință, tradiționale și de impact, care să includă orașul pe harta Cetăților care iubesc cultura și obișnuiesc să exprime public această iubire în mod creativ. Avem nevoie de antrenori de cultură care să aducă din nou, la Tomis și în Țară, mai multă emoție.
Avem nevoie de recuperarea încrederii noastre în funcțiile terapeutice/salvatoare ale culturii. Cultura începe, în fond, din nevoia de a organiza o rezistență colectivă împotriva lumii care își pierde sensurile.
Din aceste motive, propunem autorităților locale și comunității culturale tomitane o serie de manifestări publice, care să înceapă de la «Kilometrul zero» al culturii la Tomis – Peninsula, spațiu simbolic al celor două figuri culturale emblematice care străjuiesc ieșirea noastră la mare, Mihai Eminescu și Publius Ovidius Naso.
Punctul nodal al celebrării Culturii Naționale îl va reprezenta desfășurarea unei dezbateri libere, oneste, poate chiar dureroase, despre cultura Tomisului, cu participarea oamenilor de cultură din Cetate.
Temele de reflecție la care este invitată să răspundă (ca și în 2018) elita culturală a Tomisului în cadrul dezbaterii reflectă îngrijorarea noastră că există o lene ancestrală a culturii la Tomis care se perpetuează din inerție și îndepărtează Cetatea de fenomene culturale de amplitudine ce să încăpățânează să se producă în restul Țării: Sunt reale izolarea, provincialismul, natura periferică a culturii tomitane comparativ cu dinamica vieții culturale a Bucureștiului sau a periferiilor emancipate? Este Tomisul un spațiu al eșecului cultural/spiritual, al formelor rudimentare de cultură și spiritualitate? Există o comunitate culturală locală conștientă de sine? Care este profilul acesteia, care sunt urgențele ei consensuale? Există o resursă culturală locală, omologată la nivel național/internațional? Cât de departe este Constanța de proiectul transformării polis-ului actual în oraș european al culturii? Folosește Tomisul în plan cultural avantajul rarisim al bunei poziționări geopolitice? Care sunt pârghiile și instrumentele comunității culturale locale de a-și depăși inhibițiile periferice, de a-și valorifica și consolida resursa culturală locală? Sunt șanse ale culturii tomitane de a exista în 2019, se prevăd șanse paradigmatice ale culturii tomitane de a-și construi un profil cultural/spiritual pe termen lung?“.
Sursă foto: culturaconstanta.ro
