Comandorul Ioan Damaschin, pe urmele domnitorilor români care au ctitorit la Sfântul Munte Athos
Este istoric militar și poartă un nume cu puternice conotații creștine, identic cu cel al „ultimului părinte bisericesc“. De aceea, poate deloc întâmplător, comandorul Ioan Damaschin a scris o lucrare despre leagănul ortodoxiei din peninsula Halkidiki: „Domnitorii români ctitori la Sfântul Munte Athos“.
Cartea, bogat ilustrată cu imagini color și publicată în condiții grafice deosebite la Editura „Sfinții Martiri Brâncoveni“, a fost lansată, pe 30 mai, chiar la sediul fundației care poartă numele celor pe care Biserica Ortodoxă Română îi prăznuiește pe 16 august.
Ideea acestei cărți a început în urma unui pelerinaj, în 2015, la Sfântul Munte Athos. Atunci, comandor dr. Ioan Damaschin a luat decizia să afle mai multe despre ctitoriile domnitorilor români la Muntele Athos, supranumit „Grădina Maicii Domnului“.
„Povestea acestei cărți începe cu hotărârea mea de a o scrie. Am făcut un pelerinaj la Sfântul Munte Athos, știam că sunt domnitori care au ctitorii acolo și am vrut să mă documentez mai mult, din curiozitate. Din păcate, nu am găsit prea multe date, m-am întors în țară și am început să mă documentez. Am găsit, pentru că cine caută găsește, și am luat exact ceea ce se potrivea proiectului meu: toate ctitoriile domnitorilor români la muntele Athos. Am avut surpriza să constat că primul domnitor care a ctitorit o mănăstire la Munte Athos a fost Basarab I, la 1350, chiar de la constituirea Țării Românești sau a Valahiei, cum i se spunea atunci, care a ctitorit Mânăstirea Cutlumuș. Apoi am mers mai departe până la Alexandru Ioan Cuza, când am constatat că au fost circa 100 de domnitori, 54 în Țara Românească, 45 în Moldova. Foarte mulți domnitori au ctitorit din temelii. Se cuvine să fac o precizare. Mănăstirile au fost ctitorite începând cu anul 963 (Marea Lavră), dar o mănăstire nu poate să trăiască o mie de ani. Erau afectate de intemperii, calamități, cotropitori, pirați care le jefuiau. Atunci, domnitorii români, începând cu anul 1350 ctitoreau sau rectitoreau aceste mănăstiri. Din temelii sunt ctitorite 10 mănăstiri din cele 20 de la Muntele Athos“, a spus comandor dr. Ioan Damaschin.
În prezent, pe Muntele Athos există 20 de mănăstiri, dintre care niciuna nu aparține românilor, și 12 schituri. Conform site-ului munteleathos.ro, în „cele 20 de mănăstiri, în ordinea după care sunt așezate în catalogul mănăstirilor atonite, sunt următoarele: Marea Lavră, Vatopedu, Iviru, Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuș, Pantocrator, Xeropotamu, Zografu, Dohiariu, Caracalu, Filoteu, Simonopetra, Sfântul Pavel, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sfântul Pantelimon (Russikon) și Constamonitu“. Dintre cele 12 schituri, două sunt românești: Podromu și Lacu.
„În această carte se regăsesc numele domnitorilor români care au ctitorit la Muntele Athos. Ctitorii înseamnă că au construit biserici, porturi, turnuri, chilii, trapeze și toate anexele necesare pentru o mănăstire (…) Sunt trecute în carte ctitoriile lor, anul în care au făcut aceste ctitorii şi daniile în bani, produse, obiecte de cult, cărţi…“, a subliniat dr. Ioan Damaschin.
Evenimentul editorial de la Fundația „Sfinții Martiri Brâncoveni“ i-a avut ca invitați speciali pe Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și pe directorul Muzeului Militar Național „Ferdinand I“, filiala Constanța, dr. Costin Scurtu.
„Cartea aceasta vorbește, în primul rând, despre românii care au făcut ceva important. A rămas de pe urma lor acele donații și, bineînțeles, fiecare domnie în parte. Ne regăsim istoria noastră în altă parte decât pe teritoriul românesc și, mai mult decât atât, putem să vedem bucuriile, speranțele, visele tuturor românilor pentru o viață liberă, pentru o stare de independență. Dar, în același timp, lăcașurile de cult, mânăstirele ridicate și închinate vin cu o poveste aparte, legată de istoria noastră, cu efecte pozitive sau mai puțin pozitive. Toate acestea le putem regăsi într-o carte, într-o carte foarte bine organizată, de calitate, cu imagini pentru fiecare mânăstire românească ridicată acolo (n.r. – Muntele Athos), cu detalii referitoare la domnitorii care au acceptat să facă donație. Aș vrea să atragem atenția publicului nostru cititor, care este preocupat de asemenea teme, că această carte este încă o lespede importantă pentru cunoașterea istoriei noastre“, a spus dr. Costin Scurtu.
Sursă foto: Cultură Constanța
