Ce și cât datorează Dobrogea păstorilor din Transilvania

Pentru cei care doresc să afle cât de mult au contribuit păstorii din Ardeal la dezvoltarea provinciei dintre Dunăre și Mare, cartea „Mocanii în Dobrogea“, semnată de Dumitru Șandru, constituie o lectură obligatorie.

Lucrarea a apărut în anul 1946, sub egida Institutului de Istorie Națională din București și numără 240 de pagini.

„Au adus ciobanii aceștia pe întinsurile pe care le-au cutreerat de veacuri atâta energie creatoare, atâta stăruință și rodnicie în înfăptuiri, încât «fapta» lor merită să fie scoasă la iveală.

Urmaș al unui Mocan, care și-a petrecut câțiva din anii tinereții sale prin părțile nordice ale Dobrogei, am fost purtat, de sigur, către cercetarea acestei probleme și de îndemnurile inimei, care pot duce uneori la lunecări pe povârnișul subiectivității. Am căutat, de aceea, să evit ușurința vorbelor, înlocuindu-se cu tăria faptelor, pe care le-am strâns, cu atenție și migală, din aproape tot ce s’a spus despre această problemă“, scrie Dumitru Șandru în prefață.

Lucrarea poartă și o dedicație: „Închin această carte MAMEI și amintirei TATĂLUI meu, care și-a petrecut câțiva din anii tinereții cutreerând Dobrogea…“.

În prefață, Dumitru Șandru precizează că volumul a fost redactat într-o primă formă în iulie 1940, însă din motive obiective, cartea nu a mai apărut. În acest context, lucrarea a fost îmbogățită, autorul fructificând un „bogat și prețios“ material constând în răspunsurile oferite de învățătorii locali la ancheta din 1940, inițiată de Aurel Bode.

„Scopul lucrării însă, se înțelege, a rămas același, anume de a pune în lumină contribuția importantă, pe care elementul transilvănean a adus-o în diferitele domenii de activitate din Dobrogea“, mai scrie autorul în prefață.

În decembrie 1944, lucrarea „Mocanii în Dobrogea“ se găsea „încă în șpalturi“ din cauza a tot felul de piedici, însă această a doua întârziere i-a permis autorului să îmbogățească lucrarea cu noi informații, apărute între timp, precum corespondența dintre Ion Ionescu de la Brad și Ion Ghica, publicată în 1943 de către Victor Slăvescu.

Volumul este structurat în șase capitole, unele dintre ele având și subcapitole, urmate de o încheiere: I – Introducere, II – Pătrunderea și așezarea Mocanilor în Dobrogea. Precizări istorice (1. Trecerea Mocanilor în Principate, 2. Pătrunderea lor în Baltă, 3. Trecerea și așezarea lor în Dobrogea), III – Contribuția Mocanilor la activitatea economică dobrogeană (1. Agricultură, 2. Comerț și Industrie), IV – Contribuția Mocanilor la viața culturală și religioasă din Dobrogea, V – Situația actuală a Mocanilor în Dobrogea. Răspândirea lor (1. În jud. Constanța, 2. În jud. Tulcea, 3. În Dobrogea Nouă (jud. Caliacra și Durostor), VI. Regiunile originale ale Mocanilor dobrogeni.

Lucrarea propriu-zisă are doar 131 de pagini însă este completată cu un bogat material documentar, reunite în Anexe, grupate în două părți.

În prima parte se regăsesc „câteva spicuiri caracteristice din ceea ce au spus alții în legătură cu problema tratată. Răspândite în diferite publicații – unele mai greu de găsit -, am crezut că prezintă destul interes ca să poată fi grupate la un loc“.

Acestora, Dumitru Șandru le-a adăugat „un număr mare de extrase din «amintirile» celor care au trăit viața dobrogeană de altădată. Cuprinzând numeroase informații prețioase – și adeseori unice -, amintirile acestea vin și ele să ne dea o imagine mai vie despre ce a fost și ce este Dobrogea de azi. Mulți dintre bătrânii care povestesc au fost martori oculari la înființarea și desvoltarea atâtor sate dobrogene::de aceea, mărturiile lor sunt, și mai ales vor fi, izvor de informație de reală valoare“.

Anexele din partea a doua sunt structurate pe județele Constanța și Tulcea, reunind mărturii scrise de învățătorii locali și, în mai puține cazuri, chiar de către povestitorul însuși.

„Le redau aici aproape așa cum au fost comunicate: modificările pe care le-am adus uneori privesc mai mult forma decât fondul (când textul original nu a suferit nicio modificare, am întrebuințat ghilimelele). Cele pe care le-am folosit în note nu le-am mai reprodus aici)“, precizează Dumitru Șandru.

În continuarea anexelor se află un rezumat în limba franceză, lucrarea încheindu-se cu un indice de nume.

„Book Impact – Cartea Dobrogeană“

Ediția anastatică a lucrării „Mocanii în Dobrogea“, de Dumitru Șandru, a văzut lumina tiparului, în anul 2018, la Editura Next Book, la inițiativa Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, cu finanțarea Consiliului Județean Constanța, pentru a marca Centenarul Marii Uniri și 140 de ani de la revenirea Dobrogei la țară.

Volumul face parte din expoziția itinerantă „Book Impact – Cartea Dobrogeană“, organizată de Centrul „Teodor T. Burada“. Expoziția a fost deschisă în perioada 27 septembrie-10 octombrie, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța,  apoi la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ Tulcea, între 11 și 18 octombrie după care, în perioada 24-31 octombrie poate fi văzută la Biblioteca Națională a României.

Din expoziție fac parte lucrările (ediții anastatice, dar nu numai):

Iată mai jos lista cărților, în ordinea cronologică a apariției edițiilor princeps:

1. „Escursiune agricolă în Câmpia Dobrogei“, de Ion Ionescu (Bucuresci, Tiparul Tribunei Române, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
2. „Informațiuni asupra Dobrogei. Starea ei de astăzi. Resursele şi viitorul ei“, de baronul d’Hogguer (Bucuresci, Editura Librăriei Socec, 1879; Constanța, Editura Next Book, 2019)
3. „O călătorie în Dobrogia“, de Teodor T. Burada (Iași, Tipografia Națională Strada Alescandri, 1880; Constanța, 2014, 2019)
4. „Ovidiu în exil. Descriere făcută în urma unei visite la Constanța, antica Tomi“, de Bruto Amante. Tradus din limba italiană de Celia Bruzzesi (București, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”, 1885; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
5. „Simion Licinski, banditul din Dobrogea“, de Zamfir Filoti (extras din ziarul „Românulu“, București, Tipografia „Românulu“, V.C. A. Rosetti, 1889; Constanța, Editura Next Book, 2018)
6. „Excursiuni în Dobrogea“, de Ion P. Licherdopol (București, Institutul de Arte Grafice „Carol Gobl”, furnizor al Curții Regale, 1900; Constanța, Editura Next Book, 2018)
7. „Contribuțiuni istorice și numele de Dobrogea“, de Virgil Andronescu (Constanța, Tipografia „Ovidiu” H. Vurlis, 1901; Editura Next Book Constanța, 2018)
8. „Amintiri din Dobrogea“ , de Al. Malcoci-Petrescu, avocat în Constanța (Constanța, Tipografia „Aurora”, Frații Grigoriu, 1901; Constanța, Editura Next Book, 2018)
9. „Un dobrogean de baștină despre Dobrogea“, de Constantin D. Benderly (Tipografia G. A. Lăzăreanu, Bucuresci, 1903, ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
10. „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“, de Ioan Adam (Bucureşti, Editura Minerva, 1908; Constanța, Editura Next Book, 2016)
11. „Constanța și Tekirghiolul. Ghid ilustrat pentru vizitatori 1924“, de Th. Ionescu și I.N. Duployen (Constanța, Institutul Grafic „Albania”, 1924; Constanța, Editura Next Book, 2016)
12. „Povestea neamului românesc“, de I. Popescu-Băjenaru (București, Editura „Cartea românească” S.A., 1925; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
13. „Zile cernite, zile de nădejde. Scrisori din captivitate“, de Const. N. Sarry (Constanța, Institutul de Arte Grafice al ziarului „Dobrogea Jună”, 1927; Constanța, Editura Next Book, 2018)
14. „Dobrogea. O țară din povești. Vol I“, de I. Simionescu (București, Editura „Cartea românească”, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2015)
15. „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea. Trecutul, prezentul, viitorul“, de Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Editura Next Book Constanța, 2019)
16. „Antologia Dobrogei, prozatori și poeți, cu prilejul cincantenarului“, întocmită de Al. Lascarov Moldovanu și Apostol D. Culea (București, Editura Casei Școalelor, 1928; Constanța, Editura Next Book, 2018)
17. „Cutreerând Dobrogea meridională“, de dr. R. I. Călinescu (București, Editura Adevărul, 1935; Constanța, Editura Next Book, 2019)
18. „Școala românească dobrogeană dela înființare până la 1938. Monografie. Istoric, documente, diagrame“, de Vasile Helgiu (Constanța, Institutul de
    Arte Grafice „Albania”, septembrie 1938; Constanța, Editura Next Book, 2019)
19. „Dobrogea românească“, lucrare îngrijită de Elsa și G. Dimitriu-Serea (Editura „Acțiunea românească”, 1940; Editura Next Book Constanța, 2017)
20. „România cum era până la 1918. Vol. II. Moldova și Dobrogea“, de Nicolae Iorga (București, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, Prahova, 1940; Constanța, Editura Next Book, 2018)
21. „Studiu monografic asupra comunei Ferdinand I (Caramurat) jud. Constanța“, de Paraschiva Gh. Pușcașu și Gheorghe M. Pușcașu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1942; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
22. „Mocanii în Dobrogea“, de D. Șandru (Institutul de Istorie Națională din București, 1946; ; Constanța, Editura Next Book, 2018)
23. „Album arheologic. Muzeul Regional al Dobrogei“, de Ioan Micu (Constanța, Tipografia „Lucrătorii asociați”, 1948; Constanța, Editura Next Book, 2017)
24. „Dobrogea“, de dr. C. Brătescu, profesor la Universitatea din Cernăuți din colecția„Cunoștințe folositoare din lumea largă”, Seria C. „Din lumea largă. Sub directiva redacțională a d-lui prof, universitar I. Simionescu”, nr. 7 (f.a; Constanța, Editura Next Book, 2017)

25. „Valori ale culturii de masă în Dobrogea. Școala Populară de Arte și Meserii Constanța“, de Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan (Constanța, Editura Dobrogea, 2009)
26. „Sub semnul Unirii. Dobrogea. Centenarul Marii Uniri, 140 ani de la revenirea Dobrogei la țară. 630 de ani de la unirea Dobrogei cu Țara Romînească sub sceptrul lui Mircea cel Bătrân“ (ediție specială revista „Datina“, 2016)
27. „Satul dobrogean de la Dunăre în oglinda timpului“, de Aurelia Lăpușan (Constanța, Editura Next Book, 2019)
28. „Comorile uitate ale Dobrogei“ (Constanța, Editura Next Book, 2020).

Proiectul editorial cu volume anastatice a fost lansat sub directoratul Doinei Voivozeanu fiind coordonat de conf. univ. dr. Aurelia Lăpușan, iar actualului director interimar al Centrului Cultural „Teodor T. Burada“, Ștefania-Laura Abibula-Stroe, îi revine meritul de a reuni aceste realizări sub genericul „Book Impact – Cartea Dobrogeană“.