24 ore din viața Constanței interbelice, surprinse în peste 400 pagini – „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea“

24 de ore în peste 400 pagini. Aceasta este o simplă descriere a romanului istoric „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea“, lansat la Constanța, pe 23 iulie, o zi cu semnificație pentru urbe, deoarece data la care face trimitere autorul volumului, Cristian Cealera, este 23 iulie 1926, dată la care orașul de la Marea Neagră a devenit municipiu.

Volumul nu a fost lansat în Piața Ovidiu (fosta Piață a Independenței), din cauza situației epidemiologice actuale, ci în Parcul Arheologic, în spațiul amenajat de Teatrul de Stat Constanța, gazdă a evenimentului. De altfel, lansarea de cartea a fost primul eveniment al stagiunii estivale în aer liber BestSummerArtFEst – BE.SAFE, organizată de instituția gazdă, între 23 iulie și 6 septembrie.  A introdus publicul în „ziua aceea“, actorul Dan Cojocaru.

Moderatoarea evenimentului editorial a fost colega lui Cristian Cealera de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), muzeograful dr. Lavinia Dumitrașcu, care a subliniat că volumul „Piața Independenței“ s-ar putea transforma ușor într-o carte de istorie, dacă i s-ar adăuga note de subsol.

cristian cealera piata independentei amintiri din ziua aceea

Despre roman au vorbit, pe rând, directorul Bibliotecii Județene Constanța, dr. Corina Apostoleanu, arhivistul Constantin Cheramidoglu, prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu, redactor-șef al revistei „Ex Ponto“, arheologul și scriitorul Liviu Lungu,  arhitectul Radu Cornescu, dar și autorul.

Un pariu câștigat

Este un act de curaj să reconstitui o zi din viața unui oraș imaginându-ți și dând carne, suflet, viață unor personalități pe care adesea la regăsim doar în presa vremii sau în cărțile vremii. (…) Cristian Cealera s-a încumetat să creeze o lume. O lume care durează o zi, dar care ne întoarce cumva în timp“, a apreciat dr. Corina Apostoleanu.

 

Managerul Bibliotecii Județene Constanța a mai adăugat: „Este un roman foarte bine documentat, «la detaliu». Se face apel la foarte multe date istorice, se face apel la foarte multe detalii din viața socială. Se vede că nu i-a scăpat presa, se vede că nu i-a scăpat presa din perioada respectivă“.

Dr. Corina Apostoleanu a subliniat că deși „a decupa o zi, a decupa o clipă din viața acestui oraș“ era considerat a fi un demers aproape inimaginabil, dar Cristian Cealera a reușit să-l transforme în realitate, rezultând o carte deosebită.

„Am așteptat multă vreme apariția unei asemenea cărți la Constanța“

Am așteptat multă vreme apariția unei asemenea cărți la Constanța. Alte orașe cu o tradiție culturală mai serioasă, este adevărat, au avut parte de acest gen de literatură. În Constanța însă nu s-a scris prea mult în acest sens, poate și pentru că sunt puțini constănțeni care se pot mândri că sunt de patru sau cinci generații în acest oraș. E un oraș relativ nou, cu populație venită de peste tot“, a spus Constantin Cheramidoglu.

Arhivistul a adăugat: „Lucrând la Arhive (n.r. – Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale Constanța) trei decenii am așteptat mult să văd un scriitor, un om de artă, un om de litere, chiar și un pictor, să vină să studieze arhivele în ceea ce privește viața cotidiană a societății, pentru că există la Arhive nu numai documentele făcute de Primărie, Prefectură și alte instituții oficiale, ci și cele care se referă la viața oamenilor: fonduri personale de arhivă, fonduri de familii. Există și arhivele tribunalelor. Scriitorii străini fac acest demers studiind epoca respectivă, pentru a-și putea plasa personajele într-o lume credibilă, pentru ca cititorul, la fel ca privitorul unui spectacol de teatru sau a unui film, să recunoască atmosfera, decorurile respective“.

cristian cealera lansare piata independentei amintiri din ziua aceea

„O frescă adusă la chintesență“

Prozatorul și publicistul Ovidiu Dunăreanu a comparat demersul lui Cristian Cealera, autor al trilogiei „Poveștile Mării Negre“ cu învățătorul Titus Cergău, „autorul unor cărți extraordinare, adunate din poveștile locului, dar mai cu seamă din spațiul zonei Lacului Tașaul, unde și locuia“.

Dunăreanu a menționat că „Poveștile Mării Negre“ au constituit „o ucenicie extraordinară“ permițându-i lui Cealera să descopere „partea miraculoasă, extraordinară, subtilă a povestitului, a naratului“, pentru ca prin romanul „Piața Independenței“ să-și dea „examenul de maturitate“.

Acesta a mai apreciat că romanul „Piața Independenței“ este „o frescă adusă la chintesență“. Prozatorul constănțean a mai spus că volumul lui Cealera „aduce în fața noastră lucruri fabuloase în spațiul unei piețe pe care o știm cu toții, o piață care în timp și-a pierdut frumusețea ei de altădată”, surprinzând viața socială vibrantă de altădată și mozaicul interetnic specific spațiului dobrogean. „Constanța iese din această carte ca o capitală. La un moment, apare scris în carte «Am impresia că sunt într-o altă țară. Totul e altfel aici. Așa e în Dobrogea»“, a mai punctat Dunăreanu.

Nimic nu este forțat. Lucratul la Poveștile dinainte (n.r. – «Poveștile Mării Negre»), l-a făcut pe Cristi Cealera să capete o îndemânare stilistică foarte bună. Dacă nu stăpânești limba, nici partea cealaltă de gândire nu o ai în spațiul acesta al profunzimii. Și nu este nimic brutal, contrafăcut. Totul curge“, a adăugat Ovidiu Dunăreanu, cunoscut pentru exigența sa.

O piedică în calea regresului orașului

La rândul său, arheologul și prozatorul Liviu Lungu a apreciat, în mod deosebit, valoarea de document a romanului, dincolo de documentarea laborioasă care a stat la baza elaborării ei. ,„Este o frescă, o mărturie, este o culegere de documente, este o lectură plăcută, este un memento. În stadiul actual al lucrurilor în oraș, pare că vom reuși să scăpăm în câteva decenii de o istorie de 2500 ani. (…) Cartea lui Cealera este o piedică pusă acestui regres, din păcate foarte pregnant astăzi“.

În aceeași notă, arhitectul Radu Cornescu a subliniat: „Trebuie să avem grijă de monumentele noastre, de orașul vechi, de Piața Ovidiu“, amintind de marile orașe europene care au cultul istoriei.

„L-am scris cu pasiune“

Despre romanul său, Cristian Cealera a spus:  „L-am scris cu pasiune, m-am documentat mult, pentru că aveam teama să nu fac o greșeală. Am apelat la specialiști și am apelat la prieteni. Fără sprijinul prietenilor și specialiștilor nu aș fi făcut nimic din ceea ce am realizat (…) Am vrut ca atunci când cineva cere un covrig de 0,50 bani în romanul meu, acel covrig să se fi vândut într-adevăr, în realitate, cu 0,50 bani, în 1926. Iar această modalitate cred eu că ne aduce mai aproape de anii 20 și vom simți cu mai multă pasiune zona în care umblăm aproape în fiecare zi. Trecem pe lângă clădiri, dar uneori preocupați de cotidian nu ridicăm privirea și nu încercăm să înțelegem ce ne spun zidurile care ne înconjoară“.

Volumul „Piața Independenței. Amintiri din ziua aceea“  a apărut anul acesta la editura ieșeană StudIS .Coperta cărții este realizată de artista Mihaela Florescu, prin tehnica oleotipie, fotografiile folosite fiind luate din arhiva MINAC. Desenele din interiorul volumului sunt realizate de Ingrid Linda Levei Petcu. Cele 438 pagini ale romanului sunt completate cu trei anexe: două fragmente din Planul General al orașului Constanța din iunie 1921, realizat de ing. topograf Ioan Dobrescu și Planul Palatului Comunal Constanța (actualul sediu al MINAC) din Piața Independenței (Piața Ovidiu de azi), întocmit de arhitectul Victor G. Stephănescu.

Cartea poate fi procurată de la Librăria „Prăvălia cu cărți“, situată pe strada Ștefan cel Mare, sau din cortul „Prăvăliei“ amplasat pe faleza Cazinoului Constanța.

Share:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *