24 iunie, o dată cu triplă semnificație: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele și Ziua Iei
24 iunie e o dată cu multiple semnificații: Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului, eveniment asociat de țăranul român cu ziua de Sânziene, după numele delicatei plante care înflorește în perioada solstițiului de vară. De asemenea, din 2013, la inițiativa comunității online „La blouse roumaine“, la această dată se marchează Ziua Universală a Iei, motiv pentru cei care iubesc tradițiile românești să se îmbrace în cămăși tradiționale românești.
Despre Sânziană sau Drăgaică, o zână fecioară foarte frumoasă, numită și Regina Holdelor, Împărăteasa sau Mireasa, se crede că umblă pe pământ sau în văzduh, peste câmpuri și păduri cântând și dansând împreună cu alaiul său format din zâne fecioare foarte frumoase.
„Spre deosebire de Rusalii, Regina Holdelor și suratele ei sunt zâne bune, care băga bob spicelor de grâu și dau rod holdelor și femeilor căsătorite, dau leac și miros florilor, vindecă bolile și suferințele oamenilor, în special ale copiilor, apără de grindină și furtuni. Când nu i se respectă ziua, Sânziana stârnește furtuni, ia oamenii în vârtejuri, îi îmbolnăvește și lasă florile fără leac și miros“, se menționează pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanța.
Conform aceleiași surse, în lumea satului tradițional, de Sânziene se juca Drăgaica, un dans ritual condus de Drăgană, o fată îmbrăcată ca o mireasă, cu o cunună de flori de sânziene pe cap, și Drăgan (o fată nemăritată deghizată în bărbat), dar și Boul Înstruțat.
„Un alt obicei practicat în această zi era Boul Înstruțat sau Boul de Sânziene, practicat de o ceată de flăcăi. „Cel mai voinic și mai frumos bou din sat, cu coarnele mari și frumoase era lăsat să pască încă din ajun chiar și în locuri nepermise până atunci. Apoi, în dimineața zilei de Sânziene, el era adus în sat și îmbăiat. După aceea, fete și băieți îl „îmbrăcau” cu cele mai frumoase scoarțe, de care se prindeau cele mai frumoase țesături. Coarnele și coada i se înfășurau în brâuri tricolore, iar în vârful cozii și al cornelor se puneau flori de Sânziene. Cu Boul de Sânziene, un alai condus de un tânăr îmbrăcat în haine simple, de lucru, mergea în curțile gospodarilor dansând în jurul boului, iar drept răsplată flăcăul care mâna boul era udat cu o cană sau o găleată de apă, dar primea și o sumă de bani“, se mai menționează pe pagina de muzeului constănțean.
Pentru a fi „drăgostoase“, în dimineața de Sânziene, fetele se spălau cu rouă pe față și făceau fierturi din plante aromate. De asemenea, fetele își împleteau în cosițe flori de sânziene, iar băieții le puneau la pălărie, pentru a fi plăcuți.Tot astăzi se făceau farmece de dragoste și se culegeau flori de leac, care nu mai aveau niciun efect, dacă cel care le culegea nu cinstea această zi.
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
