1 Mai, Ziua Pelinului, când pământul se odihnește, iar lumea sărbătorește la iarbă verde
Ziua de 1 mai are o semnificație aparte și în calendarul popular ținându-se prin nelucrare. Este ziua în care, în satul tradițional nimeni nu lucra, ci petrecea la iarbă verde cu friptură de miel și cu vin pelin, care „reînnoiește“ și subțiază sângele. Se zice că cine nu sărbătorea această zi conform datinii, se îmbolnăvea și zăcea un an. Însă dacă ziua cade miercurea sau vinerea, când se ține post, nu se mai sărbătorește, doar dacă nu cumva este Săptămâna Lumina, ca în 2019, când a fost zi de harți.
În această zi, pământul se odihnește și el și nici măcar vitele nu se înjugau și nici măcar nu era voie să fie atinse pe coarne, ci trebuiau lăsate să pască în tihnă. În caz contrar, s-ar fi îmbolnăvit și ar fi murit.
În calendarul popular, ziua de 1 mai se mai numește și Ziua Pelinului, nu doar pentru că în această zi se bea vin în care s-a pus pelin la macerat, după un obicei străvechi, păstrat până azi, ci și pentru că acum se culegea această plantă tămăduitoare, bună de leac pentru malarie, dureri de stomac, boli de ochi și umflături. Având în vedere consumul licorii bahice, 1 mai se mai numește și Ziua Bețivilor.
„Totodată, această zi se mai numește și Arminden, în amintirea Sfântului Irimia, prăznuit acum. Arminden se numește și ramura verde de fag, stejar sau salcie care se punea la poartă sau în fața casei, în satele din Banat și Transilvania. Armindenul era lăsat să se usuce acolo unde a fost pus. Se scotea atunci când se făcea prima dată pâine din grâul nou, pentru a se aprinde cu el cuptorul“, au precizat reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța, pe pagina de Facebook.
Conform datinii, de Armindean, înainte de a răsări soarele, era bine să te speli pe mâini și pe față cu roua care a căzut peste flori și buruieni.
Sursă foto: Muzeul de Artă Populară Constanța
